Monica Rădulescu: „Avem norocul să trăim într-o perioadă în care putem vorbi deschis despre lucrurile și subiectele delicate”

Pe Monica Rădulescu am avut șansa să o cunosc, altfel decât la TV sau în online, la un eveniment Kreatoria. Povestea cu multă pasiune despre ceea ce face, iar în privirea ei am citit sclipirea unui om bun. Câteva luni mai târziu sunt convins că am citit bine omul Monica Rădulescu. I-am spus că este om #demilioane și că mi-ar plăcea să fie între oamenii pe care îi consider așa și ale căror povești le adun printr-un interviu. Ca să-mi răspundă am așteptat aproape patru luni. Dar nu pentru că ar fi greu de abordat, ci pentru că este genul care preferă să facă, mai puțin să vorbească. Preferă să observe alții ceea ce pregătește, nu să povestească ea. Cumva o trăsătură de doer. Dar și de om #demilioane.

De unde începe povestea ta? Cum a apărut preocuparea pentru sănătate și domeniul medical?

M-a atras întotdeauna sănătatea, domeniul medical. Poate că aș fi dat la medicină dacă nu mi-ar fi plăcut mai mult presa. Îmi aduc aminte că, în copilărie, mă jucam de-a doctorița și făceam injecții (cu seringă adevărată în care puneam apă 😊) în perne și în saltea. În unele zile. În altele, foloseam spray-ul mamei pe post de microfon și îmi imaginam că prezint știrile. În timpul facultății m-am angajat în tv, iar prima mea știre a fost pe sănătate. Câțiva ani mai târziu am ajuns reporter la o emisiune medicală și de atunci până astăzi au trecut vreo 11 ani de când comunic doar în zona asta – ca jurnalist sau ca PR-ist.

Cât de mult alterează media ceea ce ar trebui să știm despre sănătatea noastră și cum ar trebui să învățăm să ne luăm informațiile corecte?

Știi care e paradoxul zilelor noastre? Într-o lume în care informația e atât de facilă, nu mai știm să o alegem pe cea corectă. Pandemia de Covid-19 ne-a arătat ce putere are fake news-ul.
Din păcate, media nu își mai îndeplinește rolul de ceva vreme – așa cum am învățat noi la școală. Atunci e ușor să cazi în capcana tratamentelor miraculoase, a specialiștilor care îți promit rezultate rapide cu eforturi minime ori a produselor recomandate fără a fi verificate cu adevărat. Cum să ne luăm informațiile corecte? Verificând sursa, cel mai și cel mai important – cine transmite informația și din ce calitate vorbește. Este important ca această informație să fie validată de un specialist, de o sursă oficială, mai ales dacă vorbim despre sănătatea noastră.

„Sănătatea se învață” – ce ai învățat tu despre sănătate de când ai început să aduni informațiile pe monicaradulescu.eu?

Că… sănătatea chiar se învață. 😊Că o pot pierde oricând și că eu chiar sunt responsabilă de cât de sănătoasă sunt: fizic și emoțional.

Cum ai ajuns să realizezi un e-book dedicat sănătății femeilor?

Am realizat e-book-ul din nevoia mea de jurnalist de a transmite mai departe informațiile la care am norocul să am acces și mai ales din dorința a da un alt sens unei dureri: pierderea uneia dintre cele mai bune prietene ale mele din cauza unui cancer de col uterin. La 5 ani de la plecarea ei, am simțit să fac ceva care să ajute cât mai multe femei. Din păcate, venim din generații de bunici și mame pentru care grija de sine nu a fost niciodată o prioritate. Nu există în cultura noastră educația prin care femeile să aibă grijă de ele ca să poată avea grijă de ceilalți. Nu ne-a învățat nimeni să facem prevenție și cele mai multe dintre noi nu mergem la medic de rușine sau nu mergem pentru că nu ne doare nimic ori ne este teamă că am putea afla că avem ceva. eBook-ul sau ghidul (acum este și în varianta tipărită și este distribuit gratuit în unele farmacii din București și din țară) cuprinde informații despre cele mai importante consultații pe care este bine să le facă orice femeie și m-aș bucura să fie un punct de plecare dacă mersul periodic la medic încă nu face parte din rutina unei femei. Am gândit acest ghid astfel încât să acopere partea de analize medicale anuale, controlul ginecologic, sănătatea sânilor, a tiroidei, sănătatea pielii, a dinților și a ochilor. Ghidul are un subcapitol special dedicat sănătății emoționale și altul cu tips and tricks de cum să te organizezi mai bine astfel încât să ajungi la toate programările. De asemenea, mai găsești în el sfaturi despre cum să vorbești cu medicul și ce întrebări să pui ca să folosești cât mai eficient timpul petrecut în cabinet (mult prea puțin, știu). Toate informațiile din acest material sunt validate medical

Cum crezi că se poate vorbi despre problemele delicate din viața noastră fără a exista teama de respingere sau de judecată din partea altora?

Avem norocul să trăim într-o perioadă în care putem vorbi deschis despre lucrurile și subiectele delicate. Sigur că încă există acea teamă de respingere sau de judecată din partea altora și nici nu știu dacă se va schimba asta vreodată 100%, dar e important că apar din ce în ce mai multe voci care normalizează cumva ceea ce mulți dintre noi nici nu putem verbaliza.

Sunt obiceiuri pe care ți le-ai schimbat după ce ai aflat despre implicațiile lor asupra sănătății? Dacă da, care sunt ele și cum ai făcut să te eliberezi?

Lucrez de aproape 11 ani în zona asta de sănătate. Dacă la capitolul alimentație am avut mai tot timpul grijă, dacă la capitolul programări medicale anuale am fost atentă, la partea legată de sănătatea emoțională mai am de lucrat. Fac terapie și asta este una dintre cele mai bune investiții în mine.

Care este rutina care-ți dă o stare de bine?

Cel mai bine mă simt când sunt în natură și când fac mișcare. Am reușit să fac o rutină din a ieși de 2-3 ori pe săptămână în parc. Dimineața, între 8-9. Mers rapid, nu alergare. Mai mult pentru psihic decât pentru fizic.

Există oameni care te-au inspirat și care continuă să o facă? Cine și în ce fel?

Mă inspiră foarte mulți oameni: cunoscuți și mai puțin cunoscuți. Mă inspiră în special prin energia lor, prin ceea ce sunt și ceea ce transmit.

Când simți că ai obosit, ce faci?

M-am ghidat mult timp după vorba: „când nu mai pot, mai pot puțin”. Și uite așa am tras de mine foarte mulți ani crezând că îmi pot da reset dacă dorm mai mult în weekend-uri. Abia de curând, cred că de aproape jumătate de an, am înțeles că „atunci când nu mai pot, nu mai pot” și este ok să mă opresc. Aș fi vrut să înțeleg asta înainte să trec printr-un burnout și o insomnie care s-a rezolvat doar cu tratament de la psihiatru. Cumva, fiecare moment în care nu avem grijă de noi, costă ulterior. Chiar dacă nu ne vine să credem asta și ne bazăm pe faptul că suntem tineri. Ca să îți răspund la întrebare: asta fac. Mă opresc și aleg să stau pur și simplu (mai am de lucrat la asta) ori fac o activitate care mă relaxează: mă plimb, citesc, ascult podcasturi sau pictez (am descoperit în ultimul an pictura pe numere și am deja 4 tablouri făcute).

Ce îți alimentează optimismul?

Să știi că nu sunt cel mai optimist om. În terapie învăț să scap de scenarită 😊) și să văd și partea plină a paharului din unele situații.

Dacă ai putea să o iei de la 0, ce ai schimba la modul în care ți-ai construit cariera?

Dacă aș putea 😊… Aș fi mai blândă cu mine și m-aș bucura mai mult de realizările mele. În rest, sunt recunoscătoare pentru toate lecțiile care sunt și au fost.

Cum îți imaginezi că va fi viitorul și cum ți-ai dori să fie?

Mi-aș dori să nu mai existe oameni bolnavi.

Care este definiția ta pentru un om valoros pentru comunitate, un om #demilioane?

Ce simt, ce cred eu despre asta sună așa: un om este valoros pentru comunitate atunci când se pune pe el pe primul loc. Asta fără să sune egoist. Nu poți oferi, nu poți da mai departe, nu-i poți ajuta cu adevărat pe ceilalți dacă tu nu ești bine. După asta încerc și învăț să mă ghidez și eu.

Latest articles

Alte recomandări