Există multe tipuri de artiști. Unii care se cred artiști, alții care chiar reușesc să fie astfel înainte să existe vreo definiție care să le cuprindă toată activitatea. Dacă mă refer la Dan Perjovschi îmi vine greu să-l încadrez într-o definiție a artistului de un fel sau altul. Pentru că este cumva mai mult. Pornind de la simplitate cuprinde în desenele sale fenomene sociale, dezbateri întregi și mișcări care modelează lumea noastră. Are o capacitate fantastică de sinteză și ironie. Dar are și un talent de a vorbi cu o modestie aparte despre toate lucrurile pe care le face.
”Trebuie legat omul de creația lui”
„Eu cred că trebuie legat omul de creația lui. Nu vreau îngeri, dar totuși, sunt niște limite pentru care personajele publice, mai ales marii creatori, au o răspundere mai mare, adică cineva care nu are platformă globală poate să își permită să fie mai nasol, dar cine poate influența viețile oamenilor pe planeta asta, nu. Nu cred că poate exista scriitor sau artist bun dacă ești un nemernic”, i-a spus Dan Perjovschi jurnalistei Diana Popescu în podcastul Cronicari Digitali.
Primul episod din sezonul 5 (debut intrat direct pe no.1 în Apple Podcasts) aduce o combinație tare plăcute de persoane ale căror povești merită ascultate – Cornel Ilie, Dan Perjovschi și Cristi Mărgărit.
„Orice artist pe care îl știm în lumea asta nu are un singur curent principal. Are și unele secundare. Eu am tipul ăsta de răspuns față de societate din cauza că am fost asociat cu presa liberă din România după 89 și atunci mă simt cumva responsabil să răspund la stimuli sociali, politici. Dar altfel, am și eu cercetările mele de artist care țin de o parte mai formală, altele țin de un mediu artistic care se cheamă publishing.
Eu, ca artist, editez cărți sau publicații, iar acest lucru e pentru mine la fel ca pictura. A discuta, a colabora, a împărtăși lucruri a devenit un mediu artistic. Deci am un trunchi principal care e foarte reactiv și care are imaginea asta de desen de presă, și pe lângă el, în stânga și-n dreapta trunchiului principal exersez tot felul de alte lucruri. (…)
Sunt în permanență atent la ce se întâmplă, nu numai în artă și în instituții, dar și în discuția din societate și calibrez felul în care răspund în funcție de contextul ăsta.”, explică Dan Perjovschi modul în care a ales să surprindă artistic tot ce se întâmplă important în societate.
”Tot timpul e ceva de inventat și de făcut”
„Eu fac o continuă comparație cu sportul, pentru că lumea înțelege mai bine. Eu sunt ca ăștia cu tenisul, dacă mă țin genunchii, sunt în circuit. Și mă învârt în circuitul ăsta și mă simt extraordinar pentru că fac ceea ce îmi place și ce am visat toată viața și ceea ce știu să fac. Și cât mă ține sănătatea mintală și artistică, merg în circuitul ăsta. Asta îmi doresc acum, să mențin un nivel, să experimentez lucruri. Lumea contemporană se schimbă. Dacă trăiești destul, vezi asta.
Acum sunt generații întregi de creatori care folosesc mijloace tehnice pe care eu nu le înțeleg, eu sunt pe analog, reviste tipărite, și învăț și eu lucruri noi. Unele mi se par slabe, dar probabil că nu am eu acces destul de mult, altele mi se par surprinzătoare și interesante, deci tot timpul e ceva de inventat și de făcut.”
Discuția completă poate fi ascultată în podcastul Cronicari Digitali:
