Răspunzând la o provocare lansată în newsletterul enogastronomic ”Recomandat de Curator și Connaisseur & friends” am căutat să văd din experiența în ”Ținutul Buzăului” care a fost brandul gastronomic regional cu care am rămas în minte.
Ar putea să fie povestea despre Cârnații de Pleșcoi. Sunt cunoscuți din secolele XIII-XIV și au un gust ușor de recunoscut, dat de amestecul de carne de oaie şi vită, uneori şi carne de capră, dar mai ales de combinația de condimente. Pentru Cârnații de Pleșcoi autentici, rețeta e păstrată ca un important tezaur cultural, iar buzoienii pare că au mare grijă când aleg să o dea mai departe.
În 2019 s-a vorbit ceva mai intens de ei, atunci când Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului românesc „Cârnaţi de Pleşcoi” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Altfel, acum se vorbește mai puțin și se mănâncă mai mult.
Dar nu va fi povestea despre Cârnații de Pleșcoi. Este despre un produs aparent banal, simplu de făcut și totuși cu un gust care nu e niciodată reprodus la fel de fidel cum se găsește în Ținutul Buzăului. Covrigii de Buzău. Ei sunt vedeta-brand gastronomic regional! Tari, crocanți, rezistenți, buni la foame, buni la mese simple și buni la sărbătoare.
În prima zi de ”Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului”, după alergat prin orașul Buzău, ne-am îndreptat către Casa Runcu, unde am dat de gazde bune, un festin ca-n povești și am avut inclusiv un challenge gastronomic. Dar toate au pălit când a venit un om bun, Cristina, cu șiragul de Covrigi de Buzău. Atât de puternic e acest magnet gastronomic.
Îmi amintesc de copilăria la țară, la vreo 15Km de Buzău, când bunicul meu stătea seaera cu niște covirigi de nu știu când pe care îi mânca cu ceai, vin, ciorbă, orice prindea. Mai tot timpul exista în orgrada bunicilor o sacoșă agățată la grindă din care covrigii erau nelipsiți. De Cârnații de Pleșcoi nu-mi amintesc de atunci, dar de covrigi da. Prezenți în vremuri bune, dar și în momentele mai dificile, covrigii au fost mereu acolo.
Acum, Covrigii de Buzău se află pe lista celor 13 produse românești bio, devenite marcă înregistrată în Uniunea Europeană.
Sunt mici. Sunt buni. Potolesc foamea. Rezistă mult. Sunt ieftini! Iar ultima lor calitate este probabil și cheia cum și-au câștigat locul în posteritate. Pe la 1800, Buzăul era un important oraș-târg din Muntenia în care se opreau negustori bulgari, greci și sârbi. Pare că toți au fost cuceriți de inelele cu o crustă aurie și un miez alb, potrivite în aproape orice combinație. Pentru cine vrea să încerce gustul autentic, trebuie să meargă la brutării buzoiene, nu să caute produsele ambalate, oricât de fidel al urma ele rețeta.
Covrigii de Buzău au fost și vor rămâne brandul gastronomic pentru Ținutul Buzăului. Cel puțin unul dintre ele!
FOTO: ANA DUMITRU
