DEMILIOANE.RO

EXPERIENTE, OAMENI, LOCURI, STIRI #DEMILIOANE

Familia și Statul

În România, doi copii sunt, în medie, victime ale unei forme de abuz în fiecare oră. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, cifrele cresc de la un an la altul. Cele mai frecvente situaţii de încălcare a drepturilor copilului în cadrul familiei sunt neglijarea, abuzul emoţional şi abuzul fizic. Acestora li se adaugă cazurile de exploatare sexuală, prin muncă sau în vederea comiterii unei infracţiuni.

Într-o familie construită pe premise greșite, părinții sunt slugile copiilor iar copiii cresc doar ca să aibă grijă de părinți la bătrânețe și să le asigure ajutorul la treburi sau să facă lucrurile pe care părinții nu au chef sau nu vor să le facă. Când se fac mari, probabil, repetă modelul. Și așa se intră într-un ciclu în care familia este înțeleasă total pe dos. Nu ca un lanț de sprijin, ci ca un lanț greu care înrobește în loc să ofere pista pentru decolare către proiectele #demilioane pe care fiecare și le poate construi pentru el și cei din jur.

Așa este și cu statul, doar că aici familia este mai mare iar relațiile mai complexe.

Prinși în lațul unor bone perverse, care-au prins un part-time la alegeri și caută să schimbe toate regulile din casă până nu se întorc niște părinți responsabili care să le vadă excesele, politicienii acționează fix ca într-o familie în care  se adună multiple forme de abuz. Probabil orice om intuiește că frica nu poate construi decât frică, la fel cum atunci când ți se oferă foarte multă apă ai putea să te îneci în ea, dacă nu ți se și arată cum poți să înoți sau cum o poți folosi pentru a genera energie sau alte lucruri de care ai nevoie.

Da, fără apă nu se poate trăi. Când este consumată în exces, apa tulbură echilibrul hidro-electrolitic al organismului, producând hiponatremie. Acest dezechilibru stă la baza intoxicaţiei cu apă. Și nu întâmplător am trecut de la familie la politicieni și apoi la apă pentru călucruri care aparent nu au nicio legătură sunt la baza celor mai greu de rezolvat probleme. Iar legăturile le vedem abia atunci când căutăm soluții în stările critice. Și ar putea fi prea târziu.

Așa sunt alegerile. Ca apa. Există. Întrețin o democrație. Parcă nu fac rău, nici bine, le consumăm pur și simplu și ajungem la ele când ni se face ”sete” sau se atinge termenul. Abia atunci când apar problemele realizăm că apa nu e așa ”simplă”. Americanii au ieșit sâmbătă într-un număr impresionant pe străzi, la 1 an de când Donald Trump a ajuns președinte iar Guvernul SUA a rămas fără buget. Românii își strigă de aproape un an, săptămânal, supărările în stradă. Nu suntem singurii. Europa are parte în ultimii ani de cele mai ample proteste de stradă din istoria continentului. Totul pentru că am primit ”apă” dar nu am căutat să învățăm cum ne ajută și ajungem să ne înecăm cu ea.

Revenind la Familie și Stat, spre deosebire de părinții pe care îi descoperim și alături de care învățăm să trăim în această lume, Statul este cel pe care noi îl construim și alegem. Noi alegem politicienii care să traseze limitele lui. Noi alegem cu cine ”ieșim de mână” în lume. Noi putem alege chiar și rudele în acest caz, alături de care vrem ca Statul să ne țină. Spre deosebire de familia în care părinții au grijă de nevoile și poftele copilului alimentându-i portofelul, în cazul Statului noi suntem cei care plătim și susținem excesele. Atâta timp cât tolerăm abuzul, el va exista. În Familie și în Stat.